Nu cred să existe părinte care să nu fi trecut prin situații similare.
Copilul alunecă și cade în fața noastră. Îl luăm în brațe și-i spunem, cu dragoste, ‚Nu mai plânge!’
Copilul încearcă noi teritorii și experimentează. Greșește..și noi sărim cu clasicul: ‚Ți-am spus eu!’
Prima zi de școală, prima zi de grădiniță, experiențe noi, de orice fel. Iar noi îi liniștim cu ,Să n-ai emoții! Nu fi timid! ’
Vă sună cunoscut?!
Mie mi-au scăpat cuvintele astea de atâtea ori, fraze nesănătoase folosite fără să realizez, încât nici n-are rost să le mai contorizez. În același timp, îmi dau seama că le folosesc, dar vin la pachet cu intenții bune. Fără ca eu să fi avut habar cât de rău răsună în urechile urechile copilului, recunosc.
AȘA CĂ, DE CÂTE ORI MĂ SURPRIND SINGURĂ CĂ AȘ VREA SĂ LE ROSTESC…ÎNGHIT ÎN SEC, ÎMI ÎNGHIT ȘI CUVINTELE ȘI CAUT O ALTĂ SOLUȚIE PENTRU REZOLVA SITUAȚIA.
Nu mai plânge! Nu-ți face griji!
Da, le spunem asta cu gândul să-i liniștim, să-i facem să se simtă mai bine. Dar ce aud ei? Că ceea ce simt nu e important sau nu valorează mai nimic!
E în regulă să plângă, așa cum e în regulă pentru fiecare dintre noi să ne exprimăm emoțiile și trăirile cumva. Dacă le spunem STOP, nu rezolvăm NIMIC. Din contră, le transmitem, fară să vrem asta, mesajul că sentimentele lor nu contează, sunt inutile și chiar enervante.
Ce putem face? Să-i învățăm să-și exprime emoțiile, nu să și le înfrângă sau să le țină undeva ascunse. Să încercăm să-i înțelegem! Oamenii ăștia mici trec prin zile și momente grele, ca și oamenii mari. Iar noi avem rolul să-i ghidăm prin tot și toate, să-i învățăm să facă față și zilelor cu soare și celor cu nori!
Am scris chiar un articol cu subiectul 10 lucruri de spus copiilor în loc de Nu Mai Plânge.
FotorCreated
Nu fi timid!
Mulți copii trec, de-a lungul timpului, prin etape de timiditate. Eu una am avut o perioadă, când Ema avea vreo 3-4 ani, când efectiv se pitea după picioarele mele când ne întâlneam cu cineva și nu voia să vorbească cu persoana respectivă.
Greu de înțeles pentru mine, care o știam vorbăreață și relaxată în majoritatea cazurilor. Ca să nu mai spun de bunicii ei, care încercau să-i spună să nu mai fie timidă și să vorbească, politicos, cu ceilalți. Fără niciun rezultat, evident!
Ce e de făcut? Să-i acceptăm așa! Să nu-i forțăm, să nu le spunem să nu fie timizi, pentru că…e egal cu zero! Nu ține nici textul cu ‚trebuie să te porți politicos! ’, nici alte variațiuni pe aceeași temă. Important este să tratăm copilul ca pe un adult, pe care nu-l forțezi să facă ceva, împotriva voinței lui, nu?
Mai mult, se pare că atunci când aud cuvântul TIMID, copilul se simte tentat chiar să aibă un comportament pe măsură. Așa că, haideți să-i acceptăm așa, să-i încurajăm să socializeze, fără să-i forțăm, să încercăm să-i expunem la experiențe și oameni noi și să-i asigurăm permanent, că suntem acolo, pentru ei. Fără să-i presăm să facă ceva ce nu vor!
fraze de neauzit (59)
Ți-am spus eu!
Este una din formulările pe care trebuie să ne ferim să le folosim. În momentul în care rostim ‘Ți-am spus eu!’, copiii noștri resimt exact efectul unui țipăt, al unei muștruluieli și al unei superiorități vădite a părintelui, care vrea să aibă întotdeauna dreptate și ultimul cuvânt.
Iar asta se traduce în mintea copilului nostru prin încă un eșec. Asta ne dorim? Nici gând! Vrem doar să le fie bine și atunci trebuie să evităm cuvintele astea. Până la urmă, experiențele sunt cei mai buni profesori, nu?
Am scris un articol cu 35 de fraze pe care copiii nu trebuie să le audă, de la părinți, iar ȚI-AM SPUS EU este acolo, normal!
Așa că, dragi părinți, data viitoare când aveți pe buze una din cele trei formulări de mai sus…lăsați-le nerostite.