Chiar și în cele mai bine executate intervenții chirurgicale plastice, pot apărea complicații, iar asta se întâmplă deoarece fiecare corp este unic. Fiecare pacientă are o compoziție diferită a țesutului conjunctiv, ceea ce înseamnă că procesul de vindecare variază foarte mult de la o persoană la alta. Această variabilitate poate duce la diferențe în formarea țesutului cicatricial: unele persoane dezvoltă cicatrici groase după o leziune, în timp ce altele abia dacă rămân cu urme vizibile. Similar, unele femei dezvoltă vergeturi severe în timpul sarcinii, iar altele scapă aproape fără nicio urmă. În mod similar, sistemele imunitare ale fiecărei persoane reacționează diferit la implanturi medicale, ceea ce poate duce la apariția contracturii capsulare după augmentarea mamară.
Deși complicațiile unui implant mamar sunt rare, contractura capsulară este una dintre cele mai comune. În acest articol, vom discuta ce este contractura capsulară, ce o cauzează și cum poate fi tratată.
Ce este contractura capsulară?
După orice implant medical sau cosmetic, corpul creează în mod natural o „capsulă” de țesut cicatricial în jurul acestuia, încercând să izoleze obiectul străin. În cazul implanturilor mamare, această capsulă este de obicei benefică, deoarece ajută la menținerea implantului în poziție și previne micarea. Însă, la unele paciente, această capsulă devine neobișnuit de dură și începe să contracte implantul, provocând probleme estetice și, în cazuri severe, durere la nivelul sânilor.
Aproximativ una din șase paciente care fac augmentare mamară dezvoltă contractură capsulară într-o anumită măsură, însă nu toate cazurile prezintă simptome evidente. Severitatea contracturii capsulare este clasificată pe o scară de la gradul 1 la gradul 4:
- Gradul 1: Nu există simptome evidente, iar țesutul cicatricial nu afectează dimensiunea, forma sau textura sânilor. Aceștia arată natural și rămân moi la atingere.
- Gradul 2: Sânii arată normali din punct de vedere estetic, dar pot părea ușor mai fermi la atingere.
- Gradul 3: Contractura este vizibilă, sânii devenind rotunzi și rigizi, iar mameloanele pot fi deformate. Cu toate acestea, pacienta nu simte, de obicei, durere.
- Gradul 4: Similar gradului 3, dar sânii devin dureroși și sensibili la atingere, iar deformarea este mai accentuată.
Contractura capsulară apare, de obicei, în perioada de vindecare, aproximativ 75% din cazuri având loc în primii doi ani de la plasarea implanturilor. În cazuri rare, contractura poate apărea la ani după operație, iar în astfel de situații, implantul trebuie verificat pentru rupturi, deoarece acestea sunt cea mai frecventă cauză a contracturii tardive.
Ce cauzează contractura capsulară?
Există mai multe teorii despre cauzele contracturii capsulare, acestea diferind de la o persoană la alta. Important de reținut este că această afecțiune nu este cauzată de implanturile mamare. Implanturile saline conțin doar soluție salină sterilă, care poate fi absorbită de organism fără efecte adverse, iar implanturile cu gel de silicon sunt realizate dintr-un silicon medical inofensiv.
Contractura capsulară poate fi cauzată de o reacție naturală a corpului la implant, însă cercetările arată că biofilmul – un strat subțire de bacterii care se formează în jurul implantului – este una dintre cauzele principale. Acest biofilm poate provoca o infecție cronică de grad redus, iar în timpul luptei corpului cu infecția, acesta produce din ce în ce mai mult țesut cicatricial, ceea ce duce la contractură.
Factorii genetici joacă, de asemenea, un rol important. Dacă ai un istoric familial de boli autoimune sau rude care dezvoltă cicatrici groase, este posibil să ai un risc ușor crescut de a dezvolta contractură capsulară. Totuși, deoarece această afecțiune este tratabilă, nu ar trebui să fie un motiv de îngrijorare major în decizia ta de a face o augmentare mamară.
Cum poate fi tratată și prevenită contractura capsulară?
Există mai multe metode de prevenire a contracturii capsulare, printre care:
– Screening riguros al pacientelor: Chirurgii verifică istoricul medical al pacientelor pentru a identifica condițiile de sănătate care pot crește riscul de complicații, cum ar fi hematomele. De asemenea, pacientele sunt sfătuite să renunțe la fumat înainte de intervenție, deoarece fumatul afectează procesul de vindecare.
– Alegerea corectă a dimensiunii implantului: Alegerea unui implant prea mare pentru pacientele cu țesut mamar insuficient poate crește riscul de contractură. Este recomandată mărirea sânilor în etape, astfel încât pielea să aibă timp să se adapteze.
– Utilizarea implanturilor texturate: Implanturile cu suprafață texturată reduc riscul de contractură, deoarece textura lor face mai dificilă formarea țesutului cicatricial gros în jurul implantului.
– Plasarea implantului sub mușchi: Implanturile plasate sub mușchii pectorali au un risc mai mic de contractură capsulară.
Intervenția de mărire a sânilor cu implanturi mamare poate fi o opțiune excelentă pentru a obține sânii pe care ți i-ai dorit dintotdeauna. Cu toate acestea, este important să iei în considerare și complicațiile potențiale asociate cu această procedură. Contractura capsulara este una dintre cele mai frecvente complicații, dar cu diagnostic precoce și tratament adecvat, poate fi gestionată cu succes. Pentru a te asigura că obții cele mai bune rezultate și minimizezi riscul de complicații, este esențial să consulți un chirurg plastician experimentat și să discuți în detaliu despre opțiunile și riscurile implicate în mărirea sânilor cu implanturi mamare. Fiind atentă la sănătatea sânilor tăi și urmând îndrumările medicului tău, poți avea parte de o experiență reușită și de sâni frumoși și sănătoși pe termen lung.
